Cristina, Daniel și Ion sunt doar trei dintre tinerii din Ștefan Vodă care au aflat mai multe despre antreprenoriatul social în cadrul unui atelier de discuții pe această temă. Daniel și-ar deschide în viitor o afacere în domeniul ecologiei și educației, iar Cristina ar opta pentru design vestimentar. Cert e că toți trei au înțeles că prin acest tip de afaceri își pot ajuta comunitatea. În cadrul atelierului, tinerii au cunoscut și poveștile unor afaceri sociale existente în Moldova.

La atelierul de discuție au participat elevii școlii profesionale din regiune, dar și o mică parte a elevilor liceului din localitate. Așezați la o masă rotundă, tinerii au avut un dialog deschis despre problemele cu care se confruntă comunitatea lor și cum antreprenoriatul social poate contribui la rezolvarea acestora.

Prin intermediul clubului de discuții, participanții au reușit să găsească diferența dintre antreprenoriatul clasic și cel social, au învățat profilul unui antreprenor social bun și legătura dintre afacere și problemele din societate.

„Am venit la tinerii din regiune, pentru că noi punem accent pe modul în care viitoarea generație percepe conceptul de antreprenoriat social. Acest tip de informații poate ajunge mai târziu în localități îndepărtate, astfel am decis să organizăm acest club de discuții pentru a ajuta tinerii din regiuni să-și formeze propria viziune despre antreprenoriatul social și să înțeleagă cum ar putea ei să se implice în rezolvarea unor probleme din comunitate prin utilizarea oportunităților deținute”, menționează Elena Nofit, comunicatoarea proiectului EUnlocking.

Clubul de discuții a fost organizat în cadrul unei campanii de informare mai mari cu referire la antreprenoriatul social. Campania de informare a fost lansată la începutul lunii aprilie și se află la linia sa de finiș. În toată această perioadă, organizatorii au efectuat vizite de lucru la antreprenorii sociali din Republica Moldova pentru a urmări cum se implică întreprinderile sociale în ajutorarea refugiaților, dar și a altor categorii vulnerabile, au organizat emisiuni de dezbatere pe tema antreprenoriatului social, au contribuit la crearea unor videoclipuri promoționale, dar și multe altele. Totul – pentru a sensibiliza oamenii și pentru a răspândi ideea antreprenoriatului social, care reprezintă o afacere ce obține profit, dar utilizează resursele deținute în ameliorarea unei probleme din comunitate.

„Avem mari speranțe pentru tânăra generație, care este mai creativă, inovativă și își dorește să contribuie la dezvoltarea unei comunități. Datorită potențialului lor enorm, ei vor fi printre primii care vor dezvolta acest tip de afaceri, iar noi ca și mentori putem doar să împărtășim din lecțiile învățate – cunoștințele pe care le-am acumulat, cum am identificat noi parteneriate, cum am accesat fonduri suplimentare și cum am dezvoltat relații cu clienții”, povestește Sergiu Gurău, antreprenor social și facilitatorul clubului de discuții cu tinerii.

De altfel, timp de două luni antreprenorii sociali din Republica Moldova au fost aproape de nevoile refugiaților din Ucraina. Aceștia chiar au devenit și parte din unele activități ale proiectului, implicându-se în diverse acțiuni și făcând ore de voluntariat.

În Republica Moldova există aproximativ 50 de inițiative de antreprenoriat social, 11 dintre care sunt înregistrate oficial cu statutul de afaceri sociale. Celelalte, chiar dacă nu au acest atestat, pot fi numite oricum astfel, întrucât se ghidează după aceleași valori. „Credem Eco” și „Floare de Cireș” sunt doar două exemple de afaceri de succes din țara noastră care activează de aproximativ 10 ani pe teritoriul țării.

Daniel Caraion are 18 ani și ne-a spus că atelierul l-a ajutat să afle că antreprenoriatul social poate contribui la rezolvarea problemelor din comunitatea sa. „Subiectele discutate în cadrul acestui eveniment sunt foarte importante mai ales pentru tinerii care doresc să aplice la un grant și să contribuie la prosperarea economiei regionale printr-o astfel de activitate. Cunoșteam despre importanța antreprenoriatului social, însă multe informații am aflat de la mentorii proiectului, care au o experiență în domeniu și ne-au oferit multe date utile. Mă gândesc că în viitor, după ce voi finaliza studiile, îmi voi deschide o afacere socială pentru a contribui la rezolvarea unor probleme din comunitate. Cel mai probabil mă voi ocupa cu domeniul ecologiei și educației”, ne-a spus tânărul.

Și Cristina Muntean (18 ani) crede că antreprenoriatul social poate avea un impact major în societate. „Poate ajuta tinerii cu dizabilități să se încadreze în comunitate. Temele abordate în cadrul discuțiilor au scos la iveală exemple importante. Anterior am mai auzit despre antreprenoriatul social, cunoșteam că este un tip de antreprenoriat care are referință la comunitate, dar astăzi am aflat mult mai multe detalii. Cred că antreprenoriatul social mă m-ar interesa pe viitor, aș putea să-mi dezvolt o asemenea afacere în domeniul designului vestimentar.”

Ion Chiseliță (17 ani), un alt participant, ne-a spus că pe lângă dezvoltarea economiei țării, afacerile sociale au puterea de a ajuta grupurile vulnerabile de oameni. „Nu am știut până acum despre acest tip de antreprenoriat, de asta cred că tema dată este un necesară tinerilor care vor să-și ajute într-un anumit mod comunitatea în care trăiesc”, povestește tânărul.

Clubul de discuții a  fost organizat în cadrul Campaniei de informare „Antreprenoriatul social, aproape de nevoile refugiaților”. Campania se desfășoară în cadrul proiectului EU4Youth – Valorificarea potențialului tinerilor antreprenori sociali din Moldova și Ucraina” (EUnlocking), finanțat de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului EU4Youth.

Proiectul este implementat de Gustav-Stresemann-Institut (GSI) din Germania, Pro NGO! (Germania), AXA Management Consulting (Moldova), ECO-RAZENI (Moldova), Centrul CONTACT (Moldova) și Egalite International (Ukraina).

Sursa: www.contact.md