Conceptul de antreprenoriat social nu este cunoscut și înțeles pe deplin de populația țării noastre, dar nici de funcționarii instituțiilor de stat. Asta este una dintre constatările Studiului „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova”, ale cărui rezultate au fost expuse în cadrul unei conferințe de presă, astăzi, la Chișinău.

Studiul analizează  cunoștințele, atitudinile și comportamente în domeniul antreprenoriatului social  a următoarelor categorii de persoane: experți în domeniu, populația generală, consumatori ai produselor/serviciilor întreprinderilor sociale, OSC-uri neimplicate în activități de antreprenoriat social, dar și cele implicate, reprezentanți ai Întreprinderilor Mici și Mijlocii, reprezentanți ai APL de nivelul I și II.

Conform rezultatelor Studiului,  mai bine de jumătate din  populația generală a declarat că nu au auzit de  antreprenoriat social, și doar fiecare al cincilea a menționat că poate defini  această  noțiune.  Totodată, mai bine de 90% din populația generală  are o atitudine pozitivă față de întreprinderile sociale, considerând că acestea sunt necesare și benefice  deoarece ajută oamenii defavorizați să se integreze în societate. 2/3 din respondenți  ar cumpăra mai degrabă un produs/serviciu de la o întreprindere socială decât de la o întreprindere obișnuită, dacă produsul ar fi calitativ și prețul  avantajos. Iar fiecare al cincilea respondent și-ar dori să inițieze o  întreprindere socială în contextul în care acestea ar beneficia de mai mult suport din partea statului.

Consumatorii produselor/serviciilor întreprinderilor sociale consideră că întreaga societate beneficiază în rezultatul activității întreprinderilor sociale și că  ar trebui să existe mai multe întreprinderi sociale, întrucât acestea  contribuie la angajarea în câmpul muncii a persoanelor defavorizate și rezolvă problemele sociale stringente din comunitate,  care deseori sunt ignorate de autorități.

Întreprinderile sociale aduc o „plus valoare societății” și contribuie la „dezvoltarea societății” consideră majoritatea respondenților din rândurile ONG-urilor neimplicate în activități de antreprenoriat social. Mai bine de 2/3 dintre ei procură frecvent produse de la antreprenori sociali și  sunt interesați să dezvolte o întreprindere socială în particular în domeniile social și educație. 

„Această achiziție contribuie la incluziunea în comunitate a unei persoane dezavantajate” – reprezentanții OSC-urilor implicate în activități de antreprenoriat social au declarat că acest text ar trebui să fie indicat pe eticheta produsului pentru a spori interesul cumpărătorilor. Ei au ales domeniul antreprenoriatului social deoarece: obțin o sursă suplimentară de venit pentru a dezvolta activitatea OSC-ului, asigură continuitatea proiectelor lor prin încadrarea în câmpul muncii a persoanelor vulnerabile care au fost inițial beneficiari ai OSC-ului, obțin acces la surse de finanțare externă, doresc să facă o schimbare în societate. În opinia lor, un parteneriat public-privat durabil ar contribui la dezvoltarea afacerilor sociale.

Analiza răspunsurilor reprezentanților Întreprinderilor Mici și Mijlocii a constatat următorul fapt – cu cât întreprinderea este mai mare, cu atât reprezentanții cunosc mai puțin despre antreprenoriatul social. Însă  ei au o atitudine pozitivă cu privire la angajarea persoanelor cu dizabilitate medie; ei consideră că o echipă în care lucrează asemenea persoane are un moral mai ridicat și o abordare mai lejeră asupra dificultăților care apar în procesul de lucru, dar și în viață. 

Conceptul de antreprenoriat social este slab cunoscut de către reprezentanții APL, deoarece majoritatea dintre ei nu pot să-l definească. Nivelul de colaborare  dintre APL și antreprenorii sociali este destul de scăzut – ⅔dintre reprezentanții APL nu cunosc nici un antreprenor social. De asemenea, reprezentanții APL nu dețin informații cu privire la politicile publice, politicile fiscale sau la cadrul normativ din domeniul antreprenoriatului social.

Experții în domeniul antreprenoriatului social au punctat aspectele care fac dificilă activitatea întreprinderilor sociale: lacune în legislația din domeniu, mediatizare slabă și insuficientă, politici publice/fiscale neatractive, imposibilitatea întreprinderilor sociale de a contracta credite de la instituțiile bancare, etc. Experții au menționat importanța promovării conceptului de responsabilitate socială în rândul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate.

Constatarea esențială în urma analizei cadrului normativ de referință este  că în contextul  lipsei unor mecanisme clare de reglementare a antreprenoriatului social  și a susținerii din partea statului,  motivația dezvoltării unor afaceri sociale este destul de redusă. Obținerea statutului de întreprindere socială și de inserție nu oferă în o abordare particularizată din partea statului reieșind din scopul pe care-l promovează o asemenea afacere. O abordare particularizată ar însemna condiții preferențiale la atribuirea unor contracte de achiziții publice, scutiri de taxe, facilitarea unor proceduri administrative (cum ar fi cele de modificare a statutului), consultanță și mentorat în administrarea unor astfel de afaceri.

Cercetarea  este comprehensivă  și a fost realizată pe un eșantion de 1142 populație generală, 109 consumatori ai întreprinderilor sociale, 106 OSC-uri neimplicate în antreprenoriat social,  109 reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii, 105 reprezentanți ai autorităților publice.

Întreg studiul îl găsiți aici: https://www.keystonemoldova.md/ro/publications-and-resources/publications/

Studiul a fost realizat  în cadrul proiectului ”Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatul social în Republica Moldova”, implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Suedia. Proiectul contribuie la crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenoriatului social în Republica Moldova.